Multe de văzut

Cetatea Fagărașului este frumoasă și merită vizitată la pas, cu răbdare, cu inima și ochii larg deschiși.

Nu trebuie ratată Marea Sală a Tronului, abandonată mai multe zeci de ani, dar refăcută acum în frumosul stil renascentist.

IMG_6290

Aici, începând din secolul al XV, când a fost construită, au fost primite soliile din Ţara Românească şi din Moldova, ale marelui hatman al Poloniei, ori ale Porții.

Tot aici și-a desfășurat lucrările Dieta Transilvaniei și a fost acceptată Diploma Leopoldină, care a servit drept Constituţie a Transilvaniei până la 1848.

Mai multe informații și VIDEO.

Muzeul Țării Făgărașului este găzduit de aceeași Cetate.

Expoziţia de bază reprezintă evoluţia civilizaţiei Ţării Făgăraşului într-o înşiruire de momente şi evenimente semnificative, dar și expoziții temporare, cum ar fi ”Veșminte și podoabe săsești și reprezentarea acestora în pictura vremii”.

Acestea sunt doar câteva din locurile care pot fi văzute în Făgăraș, dar să nu uităm de vechea biserică construită de Constantin Brâncoveanu, aflată în oraș, prilej de vă pregăti pentru o vizită la Mănăstirea Sâmbăta.

Dacă doriți să ne bucurați cu prezența mai multe zile vă recomandăm și alte locuri de vizitat în Țara Făgărașului.

IMG_1160

Herghelia Sambata de jos, aflată la 11 km de Făgăraș, înființată în 1874, cu cai din rasa Lipițan proveniți de la Herghelia Lipica din Slovenia, unde procesul de selecție pentru această rasă a început încă din 1580.

Mânăstirea Sâmbăta de sus, la 27 de km.

Aici a slujit și a fost arestat Arsenie Boca pentru sprijinul dat rezistenței din munți.

IMG_6338

La câteva sute de metri, deasupra Mânăstirii, se află izvorul de unde se spune că bea apă Arsenie Boca în tinerețe, atunci când în anii 45-48 se ascundea de Securitate.

Pentru cei care vor să facă și un pic de traseu montan, de la Mânăstire pot merge, cale de 6-7 ore (dus-întors), până la Chilia lui Arsenie Boca, săpată de acesta în munte, deasupra cabanei Valea Sâmbetei , unde un ceai de bujorei, cu puțin rom, merge la fix, cu o priveliște de neuitat, într-un aer aproape irespirabil, pentru noi orășenii, cei obișnuiți cu poluarea.

(Puteți urca câțiva km și cu mașina, pe drum forestier, dar e greu de găsit un loc de parcare, vorba vine parcare, pe marginea drumului, dar astfel scutiți cel puțin o oră și jumătate).

sambata, dragus

Poate sunteți curioși să știți ce avea în fața ochilor în fiecare dimineață scriitorul Octavian Paler, atunci când era copil.

IMG_6334

Sigur erau Munții Făgăraș, văzuți de foarte aproape.

Vizitați Lisa, satul in care s-a născut.

La doi pași, la ieșirea din Lisa spre Sâmbăta de sus , găsiți Vâltorile, mașinile de spălat ale stră-stră-bunicii mele.

Drăguș locul de unde a pornit ”Blestemul” Mariei Tănase

Numit de sași Drachendorf-Satul Zmeilor, este cel mai studiat sat din România tuturor timpurilor.

Totul a început de la profesorul Dimitrie Gusti.

”Era prin anul 1929, la Draguș. Avusese deja loc vestita cercetare de monografie sociala în localitatea Fundul Moldovei, la care participase si Constantin Brailoiu. De data aceasta, la Draguș, în Făgăraș, s-a deplasat o echipa mai numeroasa si mai bine reprezentata de specialisti în diferite domenii ale stiintei, artei, etc. De folclorul muzical se ocupau Harry Brauner si Achim Stoia.” își amintea Henri H. Stahl.

Blestemul de dragoste ”Cine iubește și lasă” a fost cules în anul 1929 de către Harry Brauner de la lelea Hirea, o văduvă din satul Drăguș.

În casa lui Brauner va auzi Maria Tănase acest cântec pentru prima dată.

Și, îndrăgindu-l, va începe să-și cânte, tulburător, cum numai ea știe să o facă.

Drumul spre satul părăsit

Biserica fortificată din Cincu-20 de km de Făgăreș, cu trecere prin Cincșor, cu o altă biserică cu ziduri groase.

gherdeal cincu

Luați-vă ceva timp, pentru că odată ajunși la biserica din Cincu aveți ce vedea, mai ales că ghidul este extrem de amabil și dispus să vă arate și să vă însoțească prin toate cotloanele.

image

Cincu văzut din turla Bisericii Fortificate.

Dacă mai aveți putere și trebuie să mai aveți, e păcat să nu dați o fugă, 15 km până la Gherdeal, satul părăsit. S-ar putea să nu mai vreți să plecați de acolo…

V-a doborât foamea și va recomandăm, la întoarcere, să luați masa în Cincșor, la Transylvania Guesthouses, chiar langă biserica fortificată, dar trebuie să fiți hotărâți, pentru că rezervarea trebuie făcută cu câteva zile înainte…Mmmm, te lingi pe degete!

Spre Transfăgărășan

Mânăstirea Cârța, 35 km, la poalele Transfăgărășanului.

IMG_2143

Imaginea superbă cu ruinele unei vechi mânastiri cisterciene din anii 1200.

Și dacă sunteți in zona și e cam cald, dați o fugă până la Bâlea Cascadă (25 de km din Cărța) să vă răcoriți puțin și să mancați un păstrăv la grătar.

Până sus la Bâlea Lac mai sunt doar 13 km pe șosea, sau mai puțini cu telecabina, dar este și o variantă pentru întors spre București, prin Curtea de Argeș (traseu mai lung, dar splendid).

balea, carta

Făgăraș – Bâlea Lac- 65 km.
Făgăraș- Valea Prahovei -București- DN1- 235 km
Făgăraș- Bâlea Lac-București- 305 km (cu vreo 75 de km de serpentine, dar și cu 100 de autostradă).

Piramidele din inima României

Șona, la doar 7 km de Făgăraș, este vestită printre cei aflați în căutare de paranormal sau lucruri încă inexplicabile datorită unor ridicături ciudate de pământ, înalte de 20-30 de metri.

Localnicii le zic guruieți, dar sunt știute și de Piramidele de la Șona.

Povești frumoase sunt: pe vremuri, un uriaș a trecut Oltul și și-a scuturat încălțările de noroi exact pe locul unde se inalțăa guruietii.

Sau cică piramidele au fost ridicate de turci, care atunci cand plecau spre apus, iși lasau din turbane pamîntul adus de acasa.

Cu povești frumoase sau fără, nimeni nu știe exact de ce sunt acolo și în ce scop.

Nu au fost cercetate temeinic niciodată.

Pentru că sunt pe malul Oltului, eu zic că sunt morminte vikinge. Voi?

 

„Templul Ursitelor” de la Șinca Veche

Lăcaşul, săpat în dealul de gresie, este cunoscut sub mai multe denumiri „Mănăstirea Săpată în Piatră”, „Templul de la Şinca Veche”, sau „Templul Dorinţelor”.

Biserica rupestră are două altare şi un turlă înalt de 10 metri, prin a cărui deschidere se vede cerul.

Legendele spun că aici au avut loc fenomele paranormale, vise premonitorii şi tot felul de viziuni.

Se spune că aici veneau odinioară tinere fete care se rugau ca să-și afle viitorul soț, ursitul, de unde vine și numele ciudatului lăcaș.

Cei care au vizitat locul susţin că în acest loc visele se îndeplinesc, dacă ai inima curată şi musai trebuie să fiţi aşezaţi în turnul de unde se vede cerul.

Mergeți să vedeți dacă veți simți „energii ciudate” şi „stare deosebită” cum spun cei care au trecut prin biserica din munte.

Autor: Sorin Solomon

%d blogeri au apreciat: